Punct de vedere al Asociaţiei M10 fată de proiectul de lege pentru votul prin corespondenţă elaborat de AEP


Față de procesul de elaborare şi analizare în Comisia de Cod Electoral a propunerilor legislative privind votul prin corespondență al cetățenilor români cu domiciliul sau reședința în străinătate, formulăm următoarele observaţii:

1. Există un pericol iminent ca votul prin corespondență să nu fie aplicabil alegerilor parlamentare din 2016. Curtea Constituțională a României a introdus un termen pentru modificarea legislației electorale de cel puțin un an înaintea alegerilor1, în acord cu recomandările comisiei de la Veneția . Pentru a fi aplicabilă la următoarele alegeri parlamentare, legea votului prin corespondență trebuie adoptată şi promulgată cel târziu până la 31 Octombrie 2015.

2. Autoritatea Electorală Permanentă nu are drept de iniţiativă legislativă. Proiectul de lege a fost elaborat de AEP la comanda politică exprimată public de conducerea Partidului Social Democrat (PSD). Proiectul a fost discutat în Comisia de Cod Electoral în regim de urgenţă, fără respectarea prevederilor legate de consultarea cetăţenilor, societăţii civile şi a actorilor politici fără reprezentare parlamentară. Abordarea votului prin corespondenţă a fost amânată timp de luni de zile la nivelul Comisiei de Cod Electoral, care a refuzat să dezbată oricare din cele 4 proiecte de lege pe această temă depuse de partide (2 proiecte aparţinând PNL, unul PSD, unul PMP). “Urgenţa” dezbaterii din aceste zile este cauzată doar de frica partidelor parlamentare de a înregistra o pierdere suplimentară de credibilitate în ochii electoratului, fiind doar o expresie a demagogiei şi populismului.

Față de textul propunerii legislative elaborate de AEP privind votul prin corespondență al cetățenilor români cu domiciliul sau reședința în străinătate, formulăm următoarele observaţii:

1. Votul prin corespondență trebuie să se aplice pentru toate tipurile de alegeri.
Proiectul de lege propus de AEP se aplică doar pentru trei tipuri de scrutin – alegeri parlamentare, alegeri prezidențiale, alegeri pentru membrii români în Parlamentul European și exclude alegerile locale și referendumurile naționale și locale. Votul prin corespondenţă este destinat cetăţenilor cu domiciliul sau reşedinţa în străinătate, iar ei trebuie să-şi poată exercita dreptul constituţional de a vota prin această modalitate în cazul tuturor alegerilor.

2. Termenele pentru înregistrarea cetăţenilor pentru votul prin corespondenţă trebuie fixate în interesul cetățenilor și nu arbitrar.

3. Înregistrarea trebuie făcută o singură dată şi trebuie să fie valabilă pentru mai multe scrutine, nu reînnoită înaintea fiecărui tip de scrutin.

4. Proiectul de lege ar trebui să dea posibilitatea alegătorului să renunţe la exercitarea votului prin corespondenţă printr-un simplu act de voință și nu doar în cazurile excepţionale.

5. Legea trebuie să prevadă o modalitate de semnalare de către cetăţeni a eventualelor abuzuri sau erori şi să permită corectarea lor. Potrivit proiectului de lege propus de AEP, alegătorul poate verifica înscrierea opţiunii sale pentru votul prin corespondenţă în Registrul Electoral doar după expirarea perioadei prevăzute pentru verificări şi întocmirea listelor şi nu are la dispoziţie nici o cale de atac.

6. Buletinul de vot trebuie să conţină, în funcţie de tipul de scrutin, lista opţiunilor (candidaţi, liste de candidaţi) faţă de care alegătorul este chemat să îşi exprime votul. Proiectul de lege propus de AEP prevede că buletinul de vot prin corespondenţă constă dintr-o singură foaie care conţine un singur candidat sau listă de candidaţi, după caz, ceea ce induce ideea că acest buletin de vot este diferit de cel clasic.

7. În ceea ce privește tipărirea buletinelor de vot prin corespondență, considerăm că modalitatea care va fi utilizată în practică este cea a imprimării buletinelor de vot direct de către alegători. Este greu de crezut că un alegător din străinătate, care a optat pentru exercitarea votului prin corespondenţă, ar putea apela la modalitatea de obţinere a buletinului de vot, care presupune deplasarea la fiecare scrutin, adeseori parcurgând o distanţă de zeci sau sute de km, până la sediul unei misiuni diplomatice, unui oficiu consular, unei secţii consulare sau unui institut cultural român, pentru a ridica personal un buletin de vot prin corespondenţă.

8. Termenul maxim pentru punerea la dispoziţie în format electronic a buletinului de vot prin corespondenţă poate pune în imposibilitate efectivă cetăţenii din anumite zone geografice de a respecta termenele prevăzute pentru luarea în considerare a opţiunilor de vot exprimate.

9. Formulările referitoare la procesul de recepţionare şi verificare a plicurilor exterioare conţinând votul prin corespondenţă exprimat de alegători sunt ambigue şi pot da naştere la abuzuri grave, inclusiv anularea pe scară largă a voturilor valabile.

10. Proiectul de lege nu prevede sancţiuni pentru cazurile în care legea nu ar fi respectată, ceea ce este de natură să încurajeze eventualele abuzuri şi încălcări ale legii

Concluzionând, considerăm că observaţiile expuse mai sus referitoare la proiectul de lege elaborat de Autoritatea Electorală Permanentă sunt de substanţă şi că remedierea deficienţelor semnalate este obligatorie pentru ca votul prin corespondenţă să slujească interesului cetăţeanului şi să nu fie un simplu joc de imagine al partidelor politice parlamentare actuale.

Analiza completă poate fi citită aici.